SUA consideră că propunerea Rusiei privind o staţie radar în Azerbaidjan "merită examinată"

Propunerea Rusiei de a folosi în comun cu Statele Unite o staţie radar în Azerbaidjan "merită examinată", a declarat luni adjunctul secretarului american de Stat responsabil de controlul acordurilor privind dezarmarea, Rose Gottemoeller, într-un interviu pentru agenţia Interfax. "După discuţiile mele cu omologii mei ruşi, înţeleg că oferta rămâne valabilă. Cred personal că este vorba despre o ofertă pe care Statele Unite ar trebui să vrea să o examineze", a spus ea, potrivit declaraţiilor confirmate de Departamentul de Stat din Washington. "Când locuiam la Moscova şi eram directoare Carnegie Moscow, credeam că această ofertă este foarte interesantă. Şi cred că ea merită să fie examinată mai atent", a adăugat ea.
Moscova a propus în 2007 Washingtonului să folosească această staţie radar rusească, din apropiere de Iran, în comun cu Rusia, ca soluţie înlocuitoare pentru sistemul de apărare antirachetă pe care Statele Unite vor să-l amplaseze în Polonia şi Cehia. Dar preşedintele american de atunci, George W. Bush, nu a dat curs acestei propuneri. Succesorul său, Barack Obama, a redeschis dialogul cu Moscova într-o serie de probleme, de la dezarmarea nucleară, la proiectul scutului american care nemulţumeşte Rusia. Rusia a închiriat staţia Azerbaidjanului, fostă republică sovietică, în virtutea unui acord semnat în 1991 după destrămarea Uniunii Sovietice

Azerbaidjanul in atentia marilor puteri ale lumii

Deplasarea ca si secreta a sefului CIA la Baku aminteste ca pe resursele energetice si geostrategice ale statului caucazian se bat Rusia si SUA, Iranul si Israelul. Rapida trecere, pe inserat, a lui Michael Hayden prin capitala Azerbaidjanului a lasat in urma speculatii despre discutiile americano-azere asupra Iranului vecin. Cu doar cateva zile inainte, o delegatie de experti militari ai SUA a cercetat radarul pe care Rusia il exploateaza pe teritoriul azer, dar l-a declarat ineficient.
Chestiunea iraniana
Le-a ramas atunci analistilor azeri sa comenteze in jurul faptului. E clar ca seful CIA nu s-a deplasat ca si in secret la Baku pentru a discuta cu presedintele azer chestiuni generale. Doua din temele recurente in negocierile americano-azere sunt relatiile dintre Baku si Moscova si constructia conductei transcaspice. Fierbinte este insa problema iraniana – de fapt, problemele pe care Iranul le pune ambelor state, atat de indepartate .La cateva zile dupa descinderea sefului spionilor americani la Baku, tot acolo urmau sa inceapa audierile preliminare ale lotului Said Dadashbeyli – un grup de 15 extremisti pro-iranieni acuzati de contacte ilegale cu agenti ai serviciilor de informatii straine, inalta tradare, posesie ilegala de arme si jaf.
Mai precis, Ministerul Securitatii Nationale il acuza pe cetateanul azer Said Dadashbeyli de cooperare cu organizatii islamice radicale si cu agenti ai serviciilor de informatii iraniene, pentru crearea unui stat islamic in Azerbaidjan. Dupa un stagiu in orasul sfant Qom din Iran, Dadashbeyli a revenit acasa, cu bani iranieni, decis sa fondeze Armata Nordica a lui Mehdi, cu care sa submineze influenta occidentala si evreiasca din Azerbaidjan. La Baku, grupul islamist facea antrenamente fizice la centrul sportiv al Ministerului de Interne – numit Dinamo... - si purta discutii spirituale la societatea invalizilor din razboiul Nagorno-Karabah. Procesul grupului are loc cu usile inchise. Inspectie americana
Dupa Mediterana, petrolul azer va ajunge si. Mai departe, ramane deschis dosarul utilizarii Azerbaidjanului pentru potentiale lovituri ale SUA impotriva Iranului. Washingtonul neaga vreo asemenea pretentie, Baku arata spre stravechile legaturi de sange si cultura cu siitii persani. Paradoxal, si Rusia este gata sa puna Azerbaidjanul in contra Iranului, chiar daca si mai indirect. Moscova plateste chirie pentru baza militara azera de la Gabala, unde armata rusa opereaza un puternic radar, care bate pana in Oceanul Indian sau Africa – cu Iranul inclus. Pentagonul a trimis experti militari in Caucaz pentru a evalua performantele instalatiilor rusesti. Pentagonul a invitat insa Rusia sa conecteze radarul de la Gabala la sistemul american din Europa centrala, pentru securitatea comuna.
Petrol pentru UE
Baku se va alatura companiei Sarmatia International Pipeline Enterprise LLC pentru a extinde conducta Odessa-Brody, de transport al petrolului din regiunea caspica spre cea baltica – a anuntat ministrul azer al energiei, Natig Aliev. In parteneriat cu Georgia, Lituania si Polonia, Ucraina insista sa lege astfel tarmurile sale ale Marii Negre cu cele poloneze de la Marea Baltica, ca alternativa la tranzitarea Rusiei. Pana acum, Azerbaidjanul si Kazahstanul au socotit propunerea ucraineana drept "neatractiva economic". Combustibili si pentru Israel
Stat musulman cu o populatie siita, Azerbaidjanul face echilibristica intre presiunile Iranului vecin si bunele relatii cu statul israelian. Energia caspica permite cele mai deschise aliante. Spre sfarsitul caniculelor din vara, vicepremierul si ministrul afacerilor strategice al Israelului, Avigdor Libermann, a facut, pe 15-18 august, o lunga vizita oficiala in Azerbaidjan, pentru explorarea "intereselor politice si economice reciproce". Ambele state au de castigat din aceasta inedita relatie. Israelul este unul dintre cei mai mari clienti ai petrolului si gazelor azere – care asigura cea mai mare parte a comertului bilateral de un miliard pe an. La schimb, Azerbaidjanul cere investitii ale companiilor israeliene – ministrul Liberman a promis cooperare in domeniile agriculturii, informaticii, turismului si protectiei mediului.
Afaceri strategice
Pe de alta parte, Israelul vede in Azerbaidjan si un posibil aliat in lumea musulmana – de pilda, Baku exercita in prezent presedintia Or­ga­nizatiei Conferintei Islamice, care aduna 57 de state musulmane. Numai ca statele musulmane, cel putin din vecinatate, asteapta din partea Azerbaidjanului o pozitie mai raspicata in chestiuni precum cauza palestiniana. Deocamdata, liderii azeri incearca sa mentina dificila politica externa "de echilibru" - adica de urmarire a propriilor interese nationale, "luand in consideratie subti­litatile si realitatile existente in regiune si in lume, in general". Daca Tel Avivul se in­gri­jeste de soarta celor 9.000 de evrei din Azerbaidjanul musulman, Baku sugereaza acestei diaspore evreiesti na­tionale sa faca lobby pentru ridicarea interdictiilor impuse Azerbaidjanului de SUA, prin Articolul 907 al "Freedom Support Act". Prin aceasta lege din 1992, Congresul american a formulat un cadru necesar lansarii unor programe de stimulare si sprijin ale cresterii economice in economiile emergente din spatiul fostei URSS prin care sa se creeze slujbe si in SUA. Azerbaid­janul este exclus, din cauza implicarii intr-o serie de conflicte in­ghetate postsovietice.
Bogata „Albanie caspica"
Azerbaidjanul a aderat la Parteneriatul pentru pace al NATO, iar la Baku se afla o misiune permanenta si un emisar special din partea UE. Azerii sunt musulmani, dar societatea este predominant seculara – mai putin in zonele rurale. Azerbaidjanul este cea mai mare si mai populata tara din sudul regiunii caucaziene si ocupa patru insule din Marea Caspica. La mijlocul anilor ‘90, dupa razboiul pentru enclava Nagorno-Karabah, majoritar armeana, Azerbaidjanul a pierdut 16% din teritoriu in favoarea Armeniei - dar a trebuit sa primeasca 600.000 de azeri stramutati.
Baku controleaza insa enclava Nakicevan, invecinata doar cu Armenia, Turcia si Iranul. Azerbaidjanul are astazi relatii diplomatice cu 158 de state si diaspore in 36. Statul azer face parte din organizatiile postsovietice GUAM si CIS, este membru al OSCE si al Consiliului Europei si are militari in Kosovo, Afganistan si Irak. Politica externa vizeaza restabilirea teritoriului si mai buna integrare in structurile de securitate si cooperare euroatlantice – prin promovarea proiectelor economice si energetice transregionale.

Petrom si Romgaz in Azerbaidjan?

Companiile Petrom şi Romgaz sunt interesate să intre pe piaţa gazelor naturale şi a petrolului din Azerbaidjan, a anunţat secretarul de stat din Ministerul Economiei şi Finanţelor, Viorel Palaşcă. Reprezentanţii Ministerului Economiei din România şi cei ai Ministerului Industriei şi Energiei din Azerbaidjan au semnat un parteneriat strategic de cooperare focalizat pe domeniul energetic. “Printre intenţiile de colaborare dintre cele două state se numără participarea pe piaţa din Azerbaidjan a companiilor româneşti specializate în domeniul gazelor şi petrolului, întrucât acest stat este recunoscut pentru resursele sale”, a spus Palaşcă.
Acesta a precizat că Romgaz urmăreşte o colaborare cu Azerbaidjanul în domeniul extracţiei şi înmagazinării de gaze naturale şi este interesat să participe la licitaţii în acest sens. De asemenea, Petrom analizează posibilitatea intrării pe piaţa petrolieră din Azerbaidjan. “Am discutat cu Petrom despre intenţia lor. Compania are deja un birou în Azerbaidjan, ceea ce va accelera luarea unei decizii în acest sens”, a declarat ministrul Industriei şi Energiei din Azerbaidjan, Natig Aliyev, prezent la Bucureşti. De asemenea, Palaşcă a precizat că România poate oferi asistenţă statului azer în ceea ce priveşte construirea de capa-cităţi de producţie a electricităţii din surse termo şi hidrologice, dar şi nucleare. În ceea ce priveşte intenţiile Azerbaidjanului pe piaţa din România, Natig Aliyeva a declarat că Socar, companie petrolieră de stat, integrată vertical, este interesată să aducă ţiţei brut în România, care să fie prelucrat în rafinăriile din ţara noastră şi vândut fie printr-un lanţ propriu de benzinării, fie prin alte reţele. În privinţa unui eventual import de gaze în mod direct din Azerbaidjan, Natig Aliyev, a spus că deocamdată nu există capacitatea de transport necesară. “Dacă nu încheiem cât mai curând contracte bilaterale directe cu această ţară, peste câţiva ani vom fi nevoiţi să aducem gaze tot din Azerbaidjan, dar prin intermediari, deci la preţuri mult mai mari”, a subliniat Palaşcă. Acesta a mai spus că România este interesată să livreze statului azer echipamente şi utilaje pentru transportul gazelor şi ţiţeiului.

Grecia si Azerbaidjanul vor sa coopereze pentru securitatea energetica a UE

Premierul grec Costas Karamanlis si presedintele azer Ilham Aliev au decis marti sa coopereze in domeniul energetic pentru transportarea gazului azer spre Europa.In conditiile in care "securitatea energetica este una dintre preocuparile prioritare in lume, Azerbaidjanul constituie pentru Europa un partener strategic, in calitate de tara producatoare, dar si ca tara de tranzit pentru hidrocarburi", a spus Karamanlis, dupa discutiile cu Aliev.Atena si Baku sunt implicate intr-un proiect ce vizeaza furnizarea de gaz din Marea Caspica pentru Italia si vestul Europei prin extinderea, prevazuta in 2011, a unui gazoduct eleno-turc inaugurat in noiembrie 2007. Acest proiect ar permite reducerea dependentei europene de gazul rusesc, relateaza AFP, citata de NewsIn.Aliev, care se afla in prima sa vizita oficiala in Grecia, doreste ca negocierile privitoare la acest proiect "sa avanseze mai rapid". Azerbaidjanul "are si va continua sa aiba un rol important in asigurarea securitatii energetice a UE", a spus el. In alta ordine de idei, Aliev a cerut sustinerea Greciei, care asigura presedintia OSCE, pentru rezolvarea problemei Nagorno-Karabah. Aceasta provincie azera, populata de armeni, a fost preluata de Armenia dupa un razboi intre cele doua tari in 1991.

Azerbaidjanul ar putea livra gaz companiei ruse Gazprom

Grupul rus Gazprom negociaza cu Azerbaidjanul un contract pentru a cumpara gaz din aceasta republica sovietica incepand din 2010, in conditiile in care si europenii incearca sa importe hidrocarburi din acest stat, a anuntat vineri compania rusa intr-un comunicat citat de AFP.Gazprom, controlat de statul rus, si Compania Nationala Azera de Petrol si Gaz (GNKAR) vor "incepe discutii privind conditiile de cumparare si vanzare de gaz azer".

Azerbaidjanul acuza Rusia ca inarmeaza Armenia

Adjunctul ministrului de externe azer Araz Azimov a negat ca modernizarea militara a tarii sale, finantata cu bani din petrol, inseamna ca Azerbaidjanul intentioneaza sa recupereze Nagorno-Karabah de la armeni si a adaugat ca nu exista nici o perspectiva "miraculoasa" pentru rezolvarea conflictului, relateaza newsin. "Armenia este aprovizionata cu arme de catre aliatul sau militar, Rusia", a spus Azimov, responsabil de probleme de securitate in Ministerul de Externe, intr-un interviu cu Reuters.
Potrivit lui Azimov, Moscova inarmeaza Armenia, cel mai apropiat aliat al sau din Caucaz, sub pretextul ca inlocuieste armamentul de la o baza militara rusa din orasul armean Gyumri. "Stim ca din cand in cand, Rusia isi reafirma prezenta la Gyumri. Cand se aduc echipamente noi, ce se intampla cu cele vechi? Intra echipamente noi, dar nu iese nimic", a spus acesta.
Atat Moscova, cat si Erevanul au negat vehement ca Rusia furnizeaza armament Armeniei. Rusia afirma ca si-a mutat un numar de soldati si echipamente la Gyumri, in baza unui acord de control al armelor, dupa ce le-a retras din bazele georgiene. Separatistii etnici armeni, sustinuti de Erevan, au luptat in anii '90 pentru a inlatura controlul azer asupra regiuniunii muntoase Nagorno-Karabah. Circa 30.000 de persoane ar fi fost ucise, potrivit estimarilor. Nu s-a semnat un acord de pace, iar armistitiul este adesea incalcat cu schimburi de focuri de-a lungul liniei de demarcatie. Armenia sustine revendicarile de independenta ale Nagorno-Karabah, varianta exclusa de Azerbaidjan.

AZERBAIJAN: AIR FORCE CHIEF MURDER REMAINS A MYSTERY

More than a week after the February 11 murder of the commander of Azerbaijan’s air force and anti-aircraft defenses, officials are remaining tight-lipped about their investigation.
Lt. Gen. Rail Rzayev was shot and killed while sitting in his car in downtown Baku. The General Prosecutor’s Office, the Ministry of Defense, the Ministry of the Interior, and the Ministry of National Security are running a joint investigation into Rzayev’s death.
A Military Prosecutor’s Office source, who asked not to be identified, told EurasiaNet that Rzayev was killed by a sniper’s bullet shot through the back windshield of the general’s Mercedes. Since neither Rzayev’s driver nor any other witness heard the shot, investigators believe that a silencer was used, the source said. (Rzayev’s driver has told Lider TV that he was throwing garbage away at the time of the shooting).
Nearby security cameras and armed security details might help fix the moment of the crime. Rzayev was shot in front of the building where Minister of National Security Eldar Makhmudov lives, a residence with a 24-hour armed guard. A branch of the International Bank of Azerbaijan on the building’s ground floor has several security cameras.
Quoting unnamed law enforcement sources, the independent news portal Lent.az reported on February 18 that the security cameras and unnamed witnesses have led to a composite sketch of a suspected killer, a middle-aged man. No other details were provided.
Officials, however, do not confirm the report. General Prosecutor’s Office spokesperson Eldar Sultanov told EurasiaNet that investigators are working on several different potential scenarios. "If necessary, the public will be provided with additional information about the investigation," Sultanov said.
Rzayev’s replacement has not yet been named; conceivably, in keeping with Muslim observance of a 40-day mourning period. Defense Ministry spokesperson Eldar Sabiroglu told EurasiaNet that "one of [Rzayev’s] deputies is acting commander now." He did not reveal the name of the acting head.
In the absence of official information about the investigation, local media have swung between both potential domestic and foreign motivations for the murder.
The fact that Defense Minister Safar Abiyev, General Prosecutor Zakir Garalov and Minister of National Security Makhmudov did not attend Gen. Rzayev’s funeral, or a February 11 meeting with President Ilham Aliyev to discuss the murder investigation, has attracted widespread attention.
Spokespersons for the Defense Ministry and the General Prosecutor’s Office said that Abiyev and Garalov, respectively, were on vacation outside of Azerbaijan at the time of Rzayev’s murder. The Ministry of National Security has declined to comment the whereabouts of its chief, Eldar Makhmudov.
General Prosecutor Garalov reportedly returned to work several days later. A Defense Ministry spokesperson said on February 18 that Abiyev was still on vacation. The ministry later announced that the minister was scheduled to attend a North Atlantic Treaty Organization summit in Krakow on February 19.
Azerbaijani media have speculated about both a potential Russian and Western interest in the crime, but without providing any factual basis for such hypotheses.
One military expert, however, believes that the murder could be linked to Rzayev’s past activities as air force chief. "During his 17 years of service as Air Force commander, he had several ill-wishers in the [Defense] Ministry and government," noted Uzeir Jafarov, a former Defense Ministry official. "Rzayev was in the center of many events, and had inside information about how funds allocated for defense capacity-building are spent."
In an interview with the Azerbaijani service of RFE/RL, however, Rzayev’s widow, Mahira Rzayeva, stated that her husband had not discussed any problems at work in the days leading up to his death, and had been in a normal mood. "Anyway, he never talked about his job with his family," Rzayeva said.
One former deputy minister of national security has focused on Russia’s alleged interests. Baku’s attempts to bring its air defense system in line with NATO standards may have irritated Moscow, contended Sulhaddin Akbar, one of the leaders of the opposition Musavat Party who served as deputy minister of national security from 1992 to 1993.
"Azerbaijan’s air defense system is currently undergoing modernization with US and Turkish support, and Rzayev was closely involved in discussions with US and Turkish representatives," he said in an interview with the Baku daily Ayna.
Rzayev’s relatively low public profile is likely to fuel conjecture. Although head of Azerbaijan’s Air Force since 1992, Rzayev was rarely quoted or shown during 2007 talks about the Gabala radar station between Azerbaijan, Russia, and the United States. . Russian Ambassador to Azerbaijan Vasily Istratov was the only representative of Baku’s foreign diplomatic corps to attend the general’s funeral.
The general had most recently gained public attention in December 2008 after Air Force planes forced the landing of Minister of Emergency Situations Kamaladdin Heydarov’s helicopter. Local opposition media have also named Rzayev in corruption scandals related to Air Force budget management.
Nevertheless, Rzayev apparently enjoyed the personal trust of President Aliyev. The Air Force and Anti-Aircraft Defense Forces provide airspace security during presidential flights.
The murder prompted Aliyev to cut short a visit to Kuwait and return to Baku, where he met with law enforcement representatives about the investigation. "Those who committed this crime will be brought to justice," APA news agency reported the president as saying

Premierul Boc nu participa la summitul pe tema gazoductului Nabucco, de la Budapesta

Premierul Emil Boc a renuntat la a mai participa la summitul care va reuni luni, la Budapesta, statele implicate in proiectul european al gazoductului Nabucco, Guvernul roman urmand sa fie reprezentat de ministrul Economiei, Adriean Videanu.
O reuniune ministeriala a statelor implicate in proiectul european al gazoductului Nabucco va avea loc in 26-27 ianuarie la Budapesta. Reuniunea, propusa in septembrie de Guvernul ungar, va reuni cele sase tari asociate proiectului la nivel ministerial sau de sefi de guvern.
Proiectul Nabucco, ce va transporta gaz de la marea Caspica spre Europa Centrala ocolind Rusia, asociaza sase tari, dar pana in prezent are dificultati in a demara, in special din cauza finantarilor insuficiente.
Presedintele consortiului, din care fac parte grupurile austriac OMV, ungar MOL, romanesc Transgaz, bulgar Bulgargaz, turc Botas si german RWE, spusese insa luni ca spera intr-o aprobare formala pana la sfarsitul acestui an.
"In 2010 vom incepe lucrarile, iar in 2013 gazul va incepe sa soseasca" la terminalul austriac de la Baumgarten (est), a declarat Reinhard Mitschek la postul austriac de radio O1.
Sustinut de Comisia Europeana, destinat sa transporte pe o distanta de 3.300 de kilometriu gaz de la marea Caspica ocolind Rusia, Nabucco ar putea cunoaste un nou elan in urma crizei gazului rusesc, care afecteaza serios Europa centrala.
Nabucco are insa un concurent in proiectul ruso-italian South Stream, la care s-a asociat si Ungaria, si care a fost considerat "mai promitator" de catre Consiliul Mondial al Energiei, in iunie anul trecut.
Consortiul nu reuseste, pe de alta parte, sa obtina finantarile de care are nevoie proiectul, in timp ce recent costul sau a fost reevaluat la opt miliarde de euro, fata de 4,4 miliarde cat fusese prevazut initial.
Europa trebuie, pe de alta parte, sa gaseasca 30 de miliarde de metri cubi de gaz de transportat in fiecare an pentru ca Nabucco sa fie rentabil, in special din tari precum Azerbaidjan, Turkmenistan, Iran si Irak.

Bulgaria ar putea importa gaze naturale azere din 2010

Premierul bulgar Serghei Stanisev a ajuns luni la un acord cu presedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, privind importul a 1 miliard de metri cubi de gaze naturale azere din 2010.
Acordul survine dupa un memorandum de intelegere din 2008, dintre Bulgaria si Azerbaidjan, cu privire la exportul de hidrocarburi catre tara din Balcani, in incercarea de a diminua dependenta acesteia de gazele naturale rusesti.
Pentru a importa gaze din regiunea caspica, Bulgaria va trebui sa construiasca o legatura de 80 kilometri pana la o conducta existenta Turcia-Grecia, care aduce deja hidrocarburi azere in Europa. Valoarea constructiei ar putea sa se ridice la 250 milioane de euro (328,6 milioane de dolari), potrivit Newsin.
Sofia trebuie sa stranga banii pentru acest proiect si sa obtina consimtamantul Atenei si al Ankarei, ceea ce, potrivit declaratiilor unor oficiali din industrie, ar putea dura mult mai mult de un an.
Bulgaria, care depinde aproape integral de petrolul si gazele naturale rusesti, a fost una dintre cele mai grav afectate tari in cadrul disputei gazelor dintre Moscova si Kiev, ce a dus la sistarea furnizarii de gaze naturale rusesti prin Ucraina timp de aproape doua saptamani, in decursul acestei luni.

Liderii UE vor consolida relatiile cu foste republici sovietice de pe 7 mai

La un summit de la Praga, pe 7 mai, liderii europeni vor lansa oficial Parteneriatul Estic, care vizeaza consolidarea relatiilor UE cu sase foste republici sovietice, printre care si Republica Moldova.
Celelalte state invitate sa participe la Parteneriat sunt Ucraina, Georgia, Armenia si Azerbaidjan. Parteneriatul Estic urmeaza sa sporeasca sustinerea financiara si cooperarea UE cu aceste state, chiar daca Rusia isi mentine in zona o influenta importanta.Incertitudinea domneste inca in privinta participarii la summit a liderului Belarusului, Aleksandr Lukasenko, aceasta fiind conditionata de eforturile de democratizare depuse de tara sa. Liderii UE vor participa, poate in aceeasi zi, la un alt sumiit cu tarile-cheie pentru proiectul "coridorului sudic", menit sa asigure transportul de gaz din Marea Caspica spre Europa. Printre tarile care vor fi invitate la acest al doilea summit figureaza Georgia, Turcia si Kazahstan. Chestiunea "coridorului sudic", mai ales prin proiectul Nabucco, a revenit in centrul prioritatilor in urma crizei gazului, potrivit Newsin.

Azerbaidjanul promite ca va revitaliza Nabucco

Desi proiectul sta sub semnul intrebarii din cauza unui proiect rusesc similar, Traian Basescu a primit vesti bune la Baku Azerbaidjanul este elementul-cheie in proiectul Nabucco, iar noi suntem interesati de proiect, i-a spus seful statului azer, Ilham Aliyev, presedintelui Traian Basescu. "Este un proiect foarte atractiv si interesant, iar Azerbaidjan poate participa la acest proiect. In principiu, proiectul Nabucco se bazeaza pe furnizarile cu gaz din Azerbaidjan, in primul rand, si din zona caspica. Prin urmare, suntem, daca pot spune astfel, elementul-cheie al acestui proiect, pentru ca, fara Azerbaidjan, acest proiect este inutil. De aceea, da, suntem interesati de acest proiect si de a aduce resursele noastre energetice pe piata europeana, pe piata mondiala si de a participa la problemele legate de securitatea energetica a Europei si pentru a satisface propriile noastre interese", a afirmat Ilham Aliyev, potrivit unui comunicat al Cotroceniului.Proiectul se afla insa intr-un moment sensibil. Acum o saptamana, Iulian Iancu, fost secretar de stat in Ministerul Comertului, afirma ca proiectul prin care gazele naturale din regiunea Marii Caspice urmau sa fie aduse in Europa, fara tranzitarea Federatiei Ruse, este blocat. "Se construieste un nou culoar de tranzit, in care este implicata Rusia, iar aceasta ruta ocoleste Romania si Ucraina", spunea Iancu.Gazprom este cheia problemeiCa proiectul este in pericol o arata si o informatie dezvaluita acum o luna de site-ul Presedintiei ruse. Potrivit acestei surse, presedintele Gazprom, Alexei Miller, i-ar fi spus lui Vladimir Putin ca gigantul energetic intentioneaza sa prelungeasca una dintre conductele sale, Blue Stream, astfel incat sa furnizeze gaze spre Europa Occidentala prin Turcia, Grecia si Italia, si putand chiar sa ajunga in Romania, Bulgaria, Ungaria si Austria, adica traseul proiectatului Nabucco.Un proiect ce nu surprinde, daca tinem seama ca Gazprom doreste sa fie in prim-planul furnizarii de energie catre Uniunea Europeana, desi Blocul Comunitar incearca din rasputeri sa-si reduca dependenta energetica fata de Rusia.Se pare ca Nabucco va avea cu adevarat sanse de materializare doar daca Gazprom se va implica si ea in proiect. Lucru subliniat si de vicepresedintele companiei ruse, Alexander Medvedev: "Nu se poate construi Nabucco fara Gazprom".Insa, potrivit directorului Romgaz Medias, Alexa Iacob, Gazprom nu a raspuns solicitarilor Romgaz de implicare a grupului rus in depozitul de gaze de la Margineni, un element esential al proiectului Nabucco.Conducta Nabucco este proiectata sa aiba o lungime de 3.300 km, si sa transporte gazele din Azerbaidjan catre Europa de Vest pe traseul Turcia - Bulgaria - Romania - Ungaria - Austria.Valoarea proiectului este estimata la 5,8 miliarde de dolari, iar la realizarea lui vor participa mai multe societati, printre care Botas (Turcia), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) si Transgaz (Romania). Conducta ar urma sa devina operationala la inceputul anului 2011 si va avea o capacitate de 4,5-13 miliarde de metri cubi pe an.Desi in luna august 2005, la Viena, cele cinci companii implicate au semnat un acord de asociere, de atunci nu s-a mai facut nici un pas concret si nici macar nu s-a infiintat compania de proiect.Azerii ne promit noi conducteIn cadrul intalnirii bilaterale dintre Traian Basescu si Ilham Aliyev, s-a discutat si despre constructia de noi conducte de transport pentru gaze si petrol pe piata europeana."In ceea ce priveste securitatea energetica, presedintele Ilham Aliyev a spus ca, in cadrul dialogului cu omologul roman, a fost abordata si tema privind constructia de noi cai de transport, respectiv de noi conducte de transport pentru gaze si petrol pe piata europeana", informeaza comunicatul Administratiei Prezidentiale.Presedintele Romaniei a aratat ca este vorba despre proiectul Constanta - Pancevo - Trieste, "ca si proiect de trasport titei care poate proveni din zona Caspica, dar si din alte zone" si despre proiectul Nabucco, "de asemenea, de mare interes, atat pentru Romania, cat si pentru statele UE, ca alternative de aprovizionare cu energie, titei, respectiv gaze, a statelor UE".Presedintele azer a aratat, totodata, ca tara sa se afla in ultima faza a procesului de constructie a conductei de gaz dinspre Azerbaidjan catre Turcia si, dupa aceasta faza, datorita legaturilor existente, poate furniza gaz mai departe catre statele europene.In context, presedintele Basescu a spus ca Romania doreste sa devina o tara prin care sa se poata tranzita marfuri si energie spre tarile UE. "In conditiile in care Romania nu este o tara dependenta de importuri energetice decat in masura foarte mica, dorim ca in perspectiva sa realizam un parteneriat nu numai cu tarile interesate din UE, dar si cu Azerbaidjanul, ca tara care poate furniza resursa energetica inspre UE, contributie de altfel extrem de valoroasa, pe care Azerbaidjanul o poate avea la securitatea energetica a Europei", a spus seful statului roman.Totodata, presedintele Basescu a apreciat ca Romania, ca viitor stat membru al UE, este preocupata de deficitul energetic pe care Uniunea il inregistreaza in momentul de fata. "Aproape 50% din resursa energetica a Europei este importata si perspectiva pentru anul 2030 este ca 70% din necesarul de energie sa provina din import. De aceea, nu numai din punctul de vedere al relatiei Romaniei cu Azerbaidjanul, dar si din punctul de vedere al apartenentei noastre la UE, consideram ca avem obligatia sa promovam proiectele care sa fie alternative la aprovizionarea cu energie a Europei in raport cu solutiile care exista astazi, iar Azerbaidjanul, asa cum spuneam, poate avea o contributie importanta", a declarat seful statului roman, potrivit sursei citate.

Azerbaidjanul pe toate radarele

Deplasarea ca si secreta a sefului CIA la Baku aminteste ca pe resursele energetice si geostrategice ale statului caucazian se bat Rusia si SUA, Iranul si Israelul. Rapida trecere, pe inserat, a lui Michael Hayden prin capitala Azerbaidjanului a lasat in urma speculatii despre discutiile americano-azere asupra Iranului vecin.
Cu doar cateva zile inainte, o delegatie de experti militari ai SUA a cercetat radarul pe care Rusia il exploateaza pe teritoriul azer, dar l-a declarat ineficient.
Michael Hayden a aterizat pe aeroportul din Baku pe 27 septembrie seara, iar dimineata a si parasit Azerbaidjanul; dupa o noapte petrecuta intr-un hotel particular, strasnic vegheat la capatai.
Cand au deschis gura, diplomatii americani din capitala azera au lasat sa se inteleaga ca directorul general al Agentiei Centrale pentru Informatii a Statelor Unite a efectuat un turneu "prin cateva state ale regiunii" – dar nu a mai fost raportata sau macar sesizata nicio alta vizita de-a sa prin vecini.
Ambasada SUA din Baku a informat totusi ca Michael Hayden a dialogat cu presedintele azer, Ilham Aliyev, si cu Eldar Mahmudov, ministrul securitatii nationale. Oficialii azeri nu au comentat nici macar atat.
Chestiunea iraniana
Le-a ramas atunci analistilor azeri sa comenteze in jurul faptului. E clar ca seful CIA nu s-a deplasat ca si in secret la Baku pentru a discuta cu presedintele azer chestiuni generale. Doua din temele recurente in negocierile americano-azere sunt relatiile dintre Baku si Moscova si constructia conductei transcaspice. Fierbinte este insa problema iraniana – de fapt, problemele pe care Iranul le pune ambelor state, atat de indepartate (si totusi destul de apropiate).
La cateva zile dupa descinderea sefului spionilor americani la Baku, tot acolo urmau sa inceapa audierile preliminare ale lotului Said Dadashbeyli – un grup de 15 extremisti pro-iranieni acuzati de contacte ilegale cu agenti ai serviciilor de informatii straine, inalta tradare, posesie ilegala de arme si jaf.
Mai precis, Ministerul Securitatii Nationale il acuza pe cetateanul azer Said Dadashbeyli de cooperare cu organizatii islamice radicale si cu agenti ai serviciilor de informatii iraniene, pentru crearea unui stat islamic in Azerbaidjan.
Dupa un stagiu in orasul sfant Qom din Iran, Dadashbeyli a revenit acasa, cu bani iranieni, decis sa fondeze Armata Nordica a lui Mehdi, cu care sa submineze influenta occidentala si evreiasca din Azerbaidjan. La Baku, grupul islamist facea antrenamente fizice la centrul sportiv al Ministerului de Interne – numit Dinamo... - si purta discutii spirituale la societatea invalizilor din razboiul Nagorno-Karabah. Procesul grupului are loc cu usile inchise.
Inspectie americana
Dupa Mediterana, petrolul azer va ajunge si ... Mai departe, ramane deschis dosarul utilizarii Azerbaidjanului pentru potentiale lovituri ale SUA impotriva Iranului. Washingtonul neaga vreo asemenea pretentie, Baku arata spre stravechile legaturi de sange si cultura cu siitii persani.
Michael Hayden ar fi putut pasa insa interlocutorilor azeri o serie de informatii suplimentare asupra activitatilor extremiste din regiune care sa schimbe pozitia Azerbaidjanului asupra unor operatiuni militare impotriva Iranului.
Paradoxal, si Rusia este gata sa puna Azerbaidjanul in contra Iranului, chiar daca si mai indirect. Moscova plateste chirie pentru baza militara azera de la Gabala, unde armata rusa opereaza un puternic radar, care bate pana in Oceanul Indian sau Africa – cu Iranul inclus. Cand Casa Alba a anuntat amplasarea unor radare dotate cu baterii antibalistice in Europa de Est, pentru interceptarea posibilelor rachete lansate impotriva SUA de state adverse ca Iranul sau Coreea de Nord, Kremlinul a punctat major prin spectaculoasa oferta de creare, in locul scutului antibalistic american, a unui sistem de aparare comun, ruso-euro-american, bazat pe radarul Moscovei din Azerbaidjan.
Asemenea oferta nu putea fi pur si simplu refuzata, deci Pentagonul a trimis, pe 18 septembrie, experti militari in Caucaz pentru a evalua performantele instalatiilor rusesti. Concluzia a fost ca sistemul de avertizare timpurie de ultima generatie sovietica este incapabil sa inlocuiasca radarele americane, mai exacte – chit ca acestea n-au fost inca acceptate oficial de Polonia ori Cehia, iar Congresul SUA le-a redus cu 85 de milioane bugetul de 310 milioane de dolari.
Pentagonul a invitat insa Rusia sa conecteze radarul de la Gabala la sistemul american din Europa centrala, pentru securitatea comuna.
Parteneriat SUA-Rusia in UE
Agenda Kremlinului pe saptamana aceasta include si o vizita a secretarei de stat Condoleezza Rice si a secretarului pentru aparare Robert Gates, care vin cu o contraoferta, "conciliatorie", de colaborare a SUA, NATO si Rusia in materie de avertizare timpurie
.

Petrol pentru UE
Azerbaidjanul isi are radacinile in ... Baku se va alatura companiei Sarmatia International Pipeline Enterprise LLC pentru a extinde conducta Odessa-Brody, de transport al petrolului din regiunea caspica spre cea baltica – a anuntat ministrul azer al energiei, Natig Aliev, inaintea participarii la summitul din 10-11 octombrie, de la Vilnius, al liderilor statelor implicate in proiect.
In parteneriat cu Georgia, Lituania si Polonia, Ucraina insista sa lege astfel tarmurile sale ale Marii Negre cu cele poloneze de la Marea Baltica, ca alternativa la tranzitarea Rusiei. Pana acum, Azerbaidjanul si Kazahstanul au socotit propunerea ucraineana drept "neatractiva economic".
Combustibili si pentru Israel
Stat musulman cu o populatie siita, Azerbaidjanul face echilibristica intre presiunile Iranului vecin si bunele relatii cu statul israelian. Energia caspica permite cele mai deschise aliante.
Spre sfarsitul caniculelor din vara, vicepremierul si ministrul afacerilor strategice al Israelului, Avigdor Libermann, a facut, pe 15-18 august, o lunga vizita oficiala in Azerbaidjan, pentru explorarea "intereselor politice si economice reciproce". Ambele state au de castigat din aceasta inedita relatie
. Israelul este unul dintre cei mai mari clienti ai petrolului si gazelor azere – care asigura cea mai mare parte a comertului bilateral de un miliard pe an. La schimb, Azerbaidjanul cere investitii ale companiilor israeliene – ministrul Liberman a promis cooperare in domeniile agriculturii, informaticii, turismului si protectiei mediului.
Afaceri strategice

Pe de alta parte, Israelul vede in Azerbaidjan si un posibil aliat in lumea musulmana – de pilda, Baku exercita in prezent presedintia Or­ga­nizatiei Conferintei Islamice, care aduna 57 de state musulmane. Numai ca statele musulmane, cel putin din vecinatate, asteapta din partea Azerbaidjanului o pozitie mai raspicata in chestiuni precum cauza palestiniana. Deocamdata, liderii azeri incearca sa mentina dificila politica externa "de echilibru" - adica de urmarire a propriilor interese nationale, "luand in consideratie subti­litatile si realitatile existente in regiune si in lume, in general".
Daca Tel Avivul se in­gri­jeste de soarta celor 9.000 de evrei din Azerbaidjanul musulman, Baku sugereaza acestei diaspore evreiesti na­tionale sa faca lobby pentru ridicarea interdictiilor impuse Azerbaidjanului de SUA, prin Articolul 907 al "Freedom Support Act". Prin aceasta lege din 1992, Congresul american a formulat un cadru necesar lansarii unor programe de stimulare si sprijin ale cresterii economice in economiile emergente din spatiul fostei URSS prin care sa se creeze slujbe si in SUA. Azerbaid­janul este exclus, din cauza implicarii intr-o serie de conflicte in­ghetate postsovietice.
Baku-Tbilisi-Ceyhan-Ashkelon-Eilat In mai 2006 a fost inaugurata conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), destinata sa puna in fiecare an circa 50 milioane de titei brut caspic pe piata globala – fara acordul Moscovei. Iar de la sfarsitul anului trecut, conducta Caucazului de Sud ofera pietei europene un supliment de circa 296 mc gaze naturale pe an din rezervele de la Shah Deniz. Tot in 2006, Israelul si Turcia au anuntat planul de creare a unui coridor pentru apa, petrol, gaze si electricitate care sa lege portul turcesc Ceyhan de porturile israeliene Ashkelon, la Marea Mediterana, si Eilat, la Golful Aqaba/Marea Rosie.
Bogata „Albanie caspica"
Azerbaidjanul a aderat la Parteneriatul pentru pace al NATO, iar la Baku se afla o misiune permanenta si un emisar special din partea UE. Azerii sunt musulmani, dar societatea este predominant seculara – mai putin in zonele rurale. Azerbaidjanul este cea mai mare si mai populata tara din sudul regiunii caucaziene si ocupa patru insule din Marea Caspica. La mijlocul anilor ‘90, dupa razboiul pentru enclava Nagorno-Karabah, majoritar armeana, Azerbaidjanul a pierdut 16% din teritoriu in favoarea Armeniei - dar a trebuit sa primeasca 600.000 de azeri stramutati.
Baku controleaza insa enclava Nakicevan, invecinata doar cu Armenia, Turcia si Iranul. Azerbaidjanul are astazi relatii diplomatice cu 158 de state si diaspore in 36. Statul azer face parte din organizatiile postsovietice GUAM si CIS, este membru al OSCE si al Consiliului Europei si are militari in Kosovo, Afganistan si Irak.
Politica externa vizeaza restabilirea teritoriului si mai buna integrare in structurile de securitate si cooperare euroatlantice – prin promovarea proiectelor economice si energetice transregionale.

Asasinat de rang inalt in Azerbaidjan

Comandantul forţelor aeriene azere a fost asasinat. Rail Rzaev a fost ucis în apropiere de domiciliul său din centrul capitalei Baku. El a fost împuşcat cu un glonţ în cap şi a murit ulterior la spital.
Informaţia a fost confirmată de Ministerului azer Apărării.

Investiiti in Azerbaidjan

Producatorul elvetian de materiale de constructii Holcim va investi 300 mil. euro in extinderea capacitatilor de productie ale fabricii de ciment din Azerbaidjan. Compania detine in prezent o unitate de productie in localitatea Garadagh, din apropierea capitalei Baku, cu o capacitate anuala de 1,1 mil. tone ciment, productia totala a companiei urmand sa creasca in urma investitiei la 2,8 mil. tone pe an. Holcim are 550 de angajati in Azerbaidjan si a realizat anul trecut vanzari de 110 mil. euro. Holcim a intrat pe piata romaneasca in anul 1997, unde detine fabrici la Turda, Alesd si la Campulung si a investit 514 mil. euro pe piata locala pana in anul 2007. In acest an, reprezentantii Holcim Romania au anuntat un buget de 135 mil. euro pentru investitii, din care fondurile cele mai importante pentru extinderea productiei de ciment, in principal in cadrul fabricii din Campulung.

Summit pe teme energetice la Baku

In capitala Azerbaidjanului va avea loc vineri un summit pe tema sigurantei aprovizionarii cu energie. La conferinta de la Baku vor fi abordate teme precum: reducerea dependentei fata de energia provenita din Rusia si construirea conductei de gaz Nabucco, proiect sustinut de UE, relateaza Rador. Acest summit, cu privire la energie, este al patrulea din mai 2006, la care participa toti sefii de stat si de guvern din tarile situate intre Finlanda si Turcia, ministrul american pentru problemele energetice si comisarul Comisiei Europene pentru probleme energetice. Ungaria va fi reprezentata de Ferenc Gyurcsány, insa la manifestare vor participa si conducatorii MOL. Conform aprecierii partii ungare, summitul de la Baku reprezinta un pas important in vederea pregatirii summitului Nabucco, planificat sa aiba loc la sfarsitul lui ianuarie la Budapesta.

Azerbaidjanul si Armenia au semnat o declaratie cu privire la Nagorno-Karabah

Cele doua parti si-au luat angajamentul "de a continua eforturile pentru a se pune de acord asupra unei solutii politice la conflictul din Nagorno-Karabah", a declarat Medvedev dupa semnarea declaratiei la resedinta sa de la Barviha, in apropiere de Moscova, potrivit Newsin. Cele doua tari sunt "de acord asupra faptului ca o solutionare pasnica trebuie insotita de garantii internationale cu caracter juridic obligatoriu in ceea ce priveste toate aspectele si toate etapele", a adaugat el.Rusia este dispusa sa fie garant in cadrul unei reglementari a conflictului inghetat din jurul Nagorno-Karabah, teritoriu separatist azer controlat de armeni, declarase sâmbata o sursa de la Kremlin, cu o zi inaintea reuniunii presedintilor azer si armean.Aceasta este a doua reuniune intre Sarkisian si Aliev, dupa cea din 6 iunie, de la Sankt-Petersburg. Atunci, in marja summitului Comunitatea Statelor Independente. Baku si Erevan au relatii glaciale dupa razboiul dintre cele doua tari de la inceputul anilor '90, in urma caruia Armenia a preluat controlul asupra Nagorno-Karabah, regiune azera locuita in majoritate de armeni.Azerbaidjanul, bogat in petrol si gaz, va continua probabil sa faca echilibristica intre Rusia si Occident, dupa realegerea lui Ilham Aliev in 15 octombrie. Aceasta tara livreaza hidrocarburi de la Marea Caspica spre pietele europene ocolind Rusia, dar vrea sa isi mentina cooperarea energetica si cu Moscova.Armenia, care gazduieste o baza militara rusa, ramâne aliata cea mai fidela a Moscovei in regiune, in pofida ajutorului financiar american pe care il primeste, gratie unei importante diaspore armene in Statele Unite.Dupa conflictul georgian, Rusia a facut eforturi sa demonstreze comunitatii internationale ca poate rezolva si pasnic conflicte inghetate, implicându-se activ in dosarul Transnistriei si, mai recent, in cel al Nagorno-Karabah. si in cazul Transnitriei, se vorbeste de mai mult timp despre o intâlnire trilaterala, intre Medvedev, presedintele moldovean Vladimir Voronin si liderul separatist transnistrean Igor Smirnov.

Azerbaidjan

Condiţii de intrare şi regim de şedere

Pentru cetăţenii români care călătoresc în Azerbaidjan este necesară obţinerea vizei de intrare. Sunt exceptaţi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu pentru o perioada de 3 luni. Există posibilitatea obţinerii vizei la aeroportul din Baku. Solicitantul depune o cerere la biroul consular al serviciului de imigraţii, însoţită de invitaţie şi de o fotografie. Taxa este de 40 USD. Durata de şedere permisă de viză variază de la o săptămână până la un an. Scopurile pentru care sunt acordate vizele sunt, de regulă: vizită, turism, afaceri, muncă, studii, tranzit, transport. Informaţii suplimentare privind condiţiile de intrare şi regimul de şedere pot fi obţinute de la Ambasada Republicii Azerbaidjan la Bucureşti (Str. Grigore Gafencu nr. 10, sector 1; Tel: 233-2484; Fax: 233-2465; www.azembassy.ro ).
Cetăţenii români au obligaţia ca, în termen de 3 zile de la data intrării pe teritoriul Republicii Azerbaidjan, să se prezinte la oficiul local al poliţiei pentru a îşi înregistra şederea. Obligaţia se consideră respectată prin înregistrarea la un hotel. Această obligaţie se aplică indiferent de tipul călătoriei (cu sau fără viză).
Nerespectarea obligaţiei de înregistrare, depăşirea termenului de şedere, încălcarea scopului declarat al călătoriei sau imposibilitatea dovedirii datei de intrare pe teritoriul national sunt considerate încălcări ale legislaţiei privind regimul străinilor şi se sancţionează cu amendă.
Pentru informaţii suplimentare despre condiţiile de intrare şi regimul de şedere în Azerbaidjan, recomandăm consultarea informaţiilor oficiale furnizate de autorităţile azere:
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan (www.mfa.gov.az )
Ambasada Republicii Azerbaidjan din Bucureşti (www.azembassy.ro )
Noi condiţii de şedere pentru cei care intenţionează să muncească în Azerbaidjan

Pentru cetăţenii români care intenţionează să se deplaseze în Azerbaidjan, în special în interes de muncă, semnalăm introducerea unor noi prevederi în privinţa regimului cetăţenilor străini rezidenţi în această ţară.
Cele mai importante modificări din Legea imigraţiei se referă la modalitatea de înregistrare a cetăţenilor străini care îşi desfăşoară activitatea în Azerbaidjan.
Precizăm faptul că este necesar de obţinut permisul de şedere temporară în această ţară.
Astfel, cei interesaţi trebuie să se asigure că sunt parcurşi toţi paşii prevăzuţi de lege:
În primă fază, angajatorul azer, care doreşte să importe forţă de muncă din străinătate, inclusiv din România, trebuie să obţină aprobarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale din Azerbaidjan;
Fiecare angajat străin trebuie să obţină de la Serviciul de Stat pentru Imigraţie un permis de şedere temporară, care este valabil un an – permisul se poate prelungi de maximum patru ori;
După obţinerea permisului, cetăţenii străini trebuie să se prezinte la Ministerul de Interne pentru a se înregistra în calitate de rezident.
Obţinerea permisului de şedere temporară este necesară şi pentru persoanele căsătorite cu cetăţeni azeri sau care trăiesc în concubinaj, cei care au investiţii în economia azeră sau studenţi.
Nerespectarea noilor prevederi legale poate fi sancţionată cu pedepse mergând până la închisoare.
Cu acest prilej reamintim cetăţenilor români care se deplasează în străinătate faptul că este necesar să se informeze asupra legislaţiei ţării de destinaţie înainte de plecare şi să o respecte. Necunoaşterea acesteia nu îi fereşte să fie traşi la răspundere de către autorităţile statului respectiv.
Ameninţări teroriste

Azerbaidjan nu fost ţinta unor atacuri teroriste directe, prezentând un risc scăzut de producere a unor incidente altele decât ameninţările teroriste globale, care pot viza în mod nediscriminat ţinte civile.
Cetăţenilor români care călătoresc în Azerbaidjan li se recomandă să urmărească în permanenţă anunţurile şi recomandările făcute de autorităţile azere şi să acceseze periodic pagina web a Ministerului român al Afacerilor Externe (www.mae.ro ).
Siguranţă şi criminalitate

Recomandăm evitarea deplasărilor în provincia Nagorno-Karabakh şi în zona adiacentă militarizată, unde există riscul prezenţei unor dispozitive explozive amorsate şi chiar riscul unor schimburi sporadice de focuri între grupările azere şi armene aflate în conflict.
Azerbaidjan este o ţară relativ sigură din punctul vedere al siguranţei turiştilor străini. Infracţiuni de tipul furtului din buzunare, înşelăciunilor sau furtului din maşini pot apare în zone aglomerate (gări, staţii, parcări, centre comerciale, benzinării sau zone de servicii pe autostrăzi).
Este recomandabil ca documentele şi valorile personale, biletele de călătorie şi banii sau cărţile de credit să fie păstrate în locuri sigure şi să nu fie expuse în mod vizibil asupra persoanei sau în maşini. Maşinile trebuie încuiate şi asigurate cu sisteme de alarmă. În cazul călătoriilor cu autobuze sau trenuri este indicat să se păstreze atenţia asupra bagajelor pe întreaga durată a călătoriei. În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, se recomandă contactarea celui mai apropiat birou al poliţiei. În cazul pierderii paşaportului românesc, se recomandă sesizarea atât a biroului local de poliţie, cât şi a oficiului consular român cel mai apropiat:
În cazul unor incidente grave (accidente, tâlhării), care necesită intervenţia imediată a autorităţilor locale, trebuie apelate următoarele numere de urgenţă:
102 – poliţia
103 - salvarea
101 - pompierii
Se recomandă, de asemenea, sesizarea Ambasadei României, care poate acorda asistenţa consulară în condiţiile prevăzute de lege.

Sistemul medical

Deşi nu este obligatorie, este recomandabil să se încheie o poliţă de asigurare medicală şi de călătorie. (Atenţie: verificaţi cu societatea de asigurări din România dacă aceasta este recunoscută de unităţile medicale din Azerbaidjan şi condiţiile în care poate fi utilizată). Există de asemenea posibilitatea încheierii unor asigurări medicale pe plan local. În principiu, serviciile medicale în Azerbaidjan sunt scumpe şi unităţile medicale nu sunt dotate corespunzator.


Condiţii privind traficul auto

Sistemul de circulaţie auto este similar celui european. Starea generală a drumurilor şi infrastructurii rutiere este bună. Conducerea sub influenţa alcoolului este strict interzisă. Circulaţia se desfăşoara în general fără respectarea regulilor de circulaţie.
Permisul de conducere

Permisul de conducere românesc este recunoscut.
Informaţii pentru cazurile de accident de circulaţie

Indiferent de gravitatea accidentului rutier, persoana implicată trebuie să acorde imediat primul ajutor victimei şi să anunţe cel mai apropiat post de poliţie. După întocmirea procesului verbal de constatare de către poliţie se contactează firma de asigurare (medicală, CASCO şi asigurarea obligatorie pentru şoferi).
Utilizarea cărţilor de credit

Nu este răspândit sistemul de plăţi efectuate prin carte de credit. Se recomandă prudenţă în folosirea acestora şi verificarea regulată a contului bancar pentru a putea face opoziţie în caz de nevoie.
Reglementari vamale

La intrarea în Azerbaidjan posesorii de paşapoarte simple trebuie să completeze o declaraţie vamală tipizată, în care se indică suma în valută, obiectele din aur, argint, arme, etc., care se ştampilează la trecerea prin punctul vamal. Atentie! Această declaraţie vamală trebuie păstrată şi prezentată la ieşirea din ţară, când se va completa o alta declaraţie vamală.
La iesirea din Azerbaidjan catre ţările care fac parte din Uniunea Vamala (CSI) se poate scoate orice sumă în numerar fără declarare şi prezentare de adeverinţe. Scoaterea valutei în terţe tari - până la 5000 USD - fără declarare, de la 5000 la 10.000 USD - trebuie declarată în scris, iar peste 10.000 USD sunt necesare documente care să ateste cumpărarea, scoaterea din cont, introducerea anterioară în Azerbaidjan.
Se permite tranzitarea, fără plata taxelor vamale, de către persoane fizice, a mărfurilor care nu au destinaţie de producţie sau scopuri comerciale, în valoare de până la 1000 USD şi 50 kg de persoană; în cazul valorii mărfurilor de până la 5000 USD şi greutăţii totale de până la 250 kg se aplică o formă simplificată de declarare cu plata impozitelor şi taxelor vamale aferente, iar ce depăşeşte limitele de mai sus - conform normelor general stabilite.

Frandes Firuta