SUA consideră că propunerea Rusiei privind o staţie radar în Azerbaidjan "merită examinată"

Propunerea Rusiei de a folosi în comun cu Statele Unite o staţie radar în Azerbaidjan "merită examinată", a declarat luni adjunctul secretarului american de Stat responsabil de controlul acordurilor privind dezarmarea, Rose Gottemoeller, într-un interviu pentru agenţia Interfax. "După discuţiile mele cu omologii mei ruşi, înţeleg că oferta rămâne valabilă. Cred personal că este vorba despre o ofertă pe care Statele Unite ar trebui să vrea să o examineze", a spus ea, potrivit declaraţiilor confirmate de Departamentul de Stat din Washington. "Când locuiam la Moscova şi eram directoare Carnegie Moscow, credeam că această ofertă este foarte interesantă. Şi cred că ea merită să fie examinată mai atent", a adăugat ea.
Moscova a propus în 2007 Washingtonului să folosească această staţie radar rusească, din apropiere de Iran, în comun cu Rusia, ca soluţie înlocuitoare pentru sistemul de apărare antirachetă pe care Statele Unite vor să-l amplaseze în Polonia şi Cehia. Dar preşedintele american de atunci, George W. Bush, nu a dat curs acestei propuneri. Succesorul său, Barack Obama, a redeschis dialogul cu Moscova într-o serie de probleme, de la dezarmarea nucleară, la proiectul scutului american care nemulţumeşte Rusia. Rusia a închiriat staţia Azerbaidjanului, fostă republică sovietică, în virtutea unui acord semnat în 1991 după destrămarea Uniunii Sovietice

Azerbaidjanul in atentia marilor puteri ale lumii

Deplasarea ca si secreta a sefului CIA la Baku aminteste ca pe resursele energetice si geostrategice ale statului caucazian se bat Rusia si SUA, Iranul si Israelul. Rapida trecere, pe inserat, a lui Michael Hayden prin capitala Azerbaidjanului a lasat in urma speculatii despre discutiile americano-azere asupra Iranului vecin. Cu doar cateva zile inainte, o delegatie de experti militari ai SUA a cercetat radarul pe care Rusia il exploateaza pe teritoriul azer, dar l-a declarat ineficient.
Chestiunea iraniana
Le-a ramas atunci analistilor azeri sa comenteze in jurul faptului. E clar ca seful CIA nu s-a deplasat ca si in secret la Baku pentru a discuta cu presedintele azer chestiuni generale. Doua din temele recurente in negocierile americano-azere sunt relatiile dintre Baku si Moscova si constructia conductei transcaspice. Fierbinte este insa problema iraniana – de fapt, problemele pe care Iranul le pune ambelor state, atat de indepartate .La cateva zile dupa descinderea sefului spionilor americani la Baku, tot acolo urmau sa inceapa audierile preliminare ale lotului Said Dadashbeyli – un grup de 15 extremisti pro-iranieni acuzati de contacte ilegale cu agenti ai serviciilor de informatii straine, inalta tradare, posesie ilegala de arme si jaf.
Mai precis, Ministerul Securitatii Nationale il acuza pe cetateanul azer Said Dadashbeyli de cooperare cu organizatii islamice radicale si cu agenti ai serviciilor de informatii iraniene, pentru crearea unui stat islamic in Azerbaidjan. Dupa un stagiu in orasul sfant Qom din Iran, Dadashbeyli a revenit acasa, cu bani iranieni, decis sa fondeze Armata Nordica a lui Mehdi, cu care sa submineze influenta occidentala si evreiasca din Azerbaidjan. La Baku, grupul islamist facea antrenamente fizice la centrul sportiv al Ministerului de Interne – numit Dinamo... - si purta discutii spirituale la societatea invalizilor din razboiul Nagorno-Karabah. Procesul grupului are loc cu usile inchise. Inspectie americana
Dupa Mediterana, petrolul azer va ajunge si. Mai departe, ramane deschis dosarul utilizarii Azerbaidjanului pentru potentiale lovituri ale SUA impotriva Iranului. Washingtonul neaga vreo asemenea pretentie, Baku arata spre stravechile legaturi de sange si cultura cu siitii persani. Paradoxal, si Rusia este gata sa puna Azerbaidjanul in contra Iranului, chiar daca si mai indirect. Moscova plateste chirie pentru baza militara azera de la Gabala, unde armata rusa opereaza un puternic radar, care bate pana in Oceanul Indian sau Africa – cu Iranul inclus. Pentagonul a trimis experti militari in Caucaz pentru a evalua performantele instalatiilor rusesti. Pentagonul a invitat insa Rusia sa conecteze radarul de la Gabala la sistemul american din Europa centrala, pentru securitatea comuna.
Petrol pentru UE
Baku se va alatura companiei Sarmatia International Pipeline Enterprise LLC pentru a extinde conducta Odessa-Brody, de transport al petrolului din regiunea caspica spre cea baltica – a anuntat ministrul azer al energiei, Natig Aliev. In parteneriat cu Georgia, Lituania si Polonia, Ucraina insista sa lege astfel tarmurile sale ale Marii Negre cu cele poloneze de la Marea Baltica, ca alternativa la tranzitarea Rusiei. Pana acum, Azerbaidjanul si Kazahstanul au socotit propunerea ucraineana drept "neatractiva economic". Combustibili si pentru Israel
Stat musulman cu o populatie siita, Azerbaidjanul face echilibristica intre presiunile Iranului vecin si bunele relatii cu statul israelian. Energia caspica permite cele mai deschise aliante. Spre sfarsitul caniculelor din vara, vicepremierul si ministrul afacerilor strategice al Israelului, Avigdor Libermann, a facut, pe 15-18 august, o lunga vizita oficiala in Azerbaidjan, pentru explorarea "intereselor politice si economice reciproce". Ambele state au de castigat din aceasta inedita relatie. Israelul este unul dintre cei mai mari clienti ai petrolului si gazelor azere – care asigura cea mai mare parte a comertului bilateral de un miliard pe an. La schimb, Azerbaidjanul cere investitii ale companiilor israeliene – ministrul Liberman a promis cooperare in domeniile agriculturii, informaticii, turismului si protectiei mediului.
Afaceri strategice
Pe de alta parte, Israelul vede in Azerbaidjan si un posibil aliat in lumea musulmana – de pilda, Baku exercita in prezent presedintia Or­ga­nizatiei Conferintei Islamice, care aduna 57 de state musulmane. Numai ca statele musulmane, cel putin din vecinatate, asteapta din partea Azerbaidjanului o pozitie mai raspicata in chestiuni precum cauza palestiniana. Deocamdata, liderii azeri incearca sa mentina dificila politica externa "de echilibru" - adica de urmarire a propriilor interese nationale, "luand in consideratie subti­litatile si realitatile existente in regiune si in lume, in general". Daca Tel Avivul se in­gri­jeste de soarta celor 9.000 de evrei din Azerbaidjanul musulman, Baku sugereaza acestei diaspore evreiesti na­tionale sa faca lobby pentru ridicarea interdictiilor impuse Azerbaidjanului de SUA, prin Articolul 907 al "Freedom Support Act". Prin aceasta lege din 1992, Congresul american a formulat un cadru necesar lansarii unor programe de stimulare si sprijin ale cresterii economice in economiile emergente din spatiul fostei URSS prin care sa se creeze slujbe si in SUA. Azerbaid­janul este exclus, din cauza implicarii intr-o serie de conflicte in­ghetate postsovietice.
Bogata „Albanie caspica"
Azerbaidjanul a aderat la Parteneriatul pentru pace al NATO, iar la Baku se afla o misiune permanenta si un emisar special din partea UE. Azerii sunt musulmani, dar societatea este predominant seculara – mai putin in zonele rurale. Azerbaidjanul este cea mai mare si mai populata tara din sudul regiunii caucaziene si ocupa patru insule din Marea Caspica. La mijlocul anilor ‘90, dupa razboiul pentru enclava Nagorno-Karabah, majoritar armeana, Azerbaidjanul a pierdut 16% din teritoriu in favoarea Armeniei - dar a trebuit sa primeasca 600.000 de azeri stramutati.
Baku controleaza insa enclava Nakicevan, invecinata doar cu Armenia, Turcia si Iranul. Azerbaidjanul are astazi relatii diplomatice cu 158 de state si diaspore in 36. Statul azer face parte din organizatiile postsovietice GUAM si CIS, este membru al OSCE si al Consiliului Europei si are militari in Kosovo, Afganistan si Irak. Politica externa vizeaza restabilirea teritoriului si mai buna integrare in structurile de securitate si cooperare euroatlantice – prin promovarea proiectelor economice si energetice transregionale.